punctuație

Romanian

Etymology

Borrowed from French ponctuation.

Noun

punctuație f (plural punctuații)

1. punctuation

Declension

Declension of punctuație

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) punctuație	punctuația	(niște) punctuații	punctuațiile
genitive/dative	(unei) punctuații	punctuației	(unor) punctuații	punctuațiilor
vocative	punctuație, punctuațio		punctuațiilor