răchițea

Romanian

Etymology

From răchită +‎ -ea.

Noun

răchițea f (plural răchițele)

1. diminutive of răchită

Declension

Declension of răchițea

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) răchițea	răchițeaua	(niște) răchițele	răchițelele
genitive/dative	(unei) răchițele	răchițelei	(unor) răchițele	răchițelelor
vocative	răchițea		răchițelelor