rămuriș

Romanian

Etymology

From ramură +‎ -iș.

Noun

rămuriș n (plural rămurișuri)

1. branches

Declension

Declension of rămuriș

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) rămuriș	rămurișul	(niște) rămurișuri	rămurișurile
genitive/dative	(unui) rămuriș	rămurișului	(unor) rămurișuri	rămurișurilor
vocative	rămurișule		rămurișurilor