răstire

Romanian

Etymology

From răsti +‎ -re.

Noun

răstire f (plural răstiri)

1. yelling, shouting

Declension

Declension of răstire

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) răstire	răstirea	(niște) răstiri	răstirile
genitive/dative	(unei) răstiri	răstirii	(unor) răstiri	răstirilor
vocative	răstire, răstireo		răstirilor

References

• răstire in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN