răstoacă

Romanian

Etymology

Borrowed from Bulgarian разтоса (raztosa).

Noun

răstoacă m (plural răstoace)

1. ford

Declension

Declension of răstoacă

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) răstoacă	răstoacăul	(niște) răstoace	răstoacei
genitive/dative	(unui) răstoacă	răstoacăului	(unor) răstoace	răstoacelor
vocative	răstoacăule		răstoacelor