răzbi
Romanian edit
Etymology edit
Borrowed from Old Church Slavonic развити (razviti), from Proto-Slavic *orzbiti. Compare Serbo-Croatian razbiti.
Pronunciation edit
Audio (file)
Verb edit
a răzbi (third-person singular present răzbește, past participle răzbit) 4th conj.
Conjugation edit
conjugation of răzbi (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a răzbi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | răzbind | ||||||
| past participle | răzbit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | răzbesc | răzbești | răzbește | răzbim | răzbiți | răzbesc | |
| imperfect | răzbeam | răzbeai | răzbea | răzbeam | răzbeați | răzbeau | |
| simple perfect | răzbii | răzbiși | răzbi | răzbirăm | răzbirăți | răzbiră | |
| pluperfect | răzbisem | răzbiseși | răzbise | răzbiserăm | răzbiserăți | răzbiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să răzbesc | să răzbești | să răzbească | să răzbim | să răzbiți | să răzbească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | răzbește | răzbiți | |||||
| negative | nu răzbi | nu răzbiți | |||||