recepe

Romanian

Etymology

Learned borrowing from Latin recipere.

Pronunciation

• IPA^(key): /reˈt͡ʃe.pe/

Verb

a recepe (third-person singular present recepe, past participle receput) 3rd conj. (literary, very rare)

1. to take back, to retake
2. to receive again, to get back, to retrieve

Conjugation

    conjugation of recepe (third conjugation, past participle in -ut)

infinitive			a recepe
gerund			recepând
past participle			receput
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	recep	recepi	recepe	recepem	recepeți	recep
	imperfect	recepeam	recepeai	recepea	recepeam	recepeați	recepeau
	simple perfect	recepui	recepuși	recepu	recepurăm	recepurăți	recepură
	pluperfect	recepusem	recepuseși	recepuse	recepuserăm	recepuserăți	recepuseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să recep	să recepi	să receapă	să recepem	să recepeți	să receapă
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		recepe			recepeți
	negative		nu recepe			nu recepeți

References

• recepe in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)