recuzație

Romanian

Etymology

Borrowed from French récusation, from Latin recusatio.

Noun

recuzație f (plural recuzații)

1. (law) challenge

Declension

Declension of recuzație

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) recuzație	recuzația	(niște) recuzații	recuzațiile
genitive/dative	(unei) recuzații	recuzației	(unor) recuzații	recuzațiilor
vocative	recuzație, recuzațio		recuzațiilor