reprobațiune

Romanian

Etymology

Borrowed from French réprobation.

Noun

reprobațiune f (plural reprobațiuni)

1. reprobation

Declension

Declension of reprobațiune

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) reprobațiune	reprobațiunea	(niște) reprobațiuni	reprobațiunile
genitive/dative	(unei) reprobațiuni	reprobațiunii	(unor) reprobațiuni	reprobațiunilor
vocative	reprobațiune, reprobațiuneo		reprobațiunilor