retardatar

Romanian

Etymology

Borrowed from French retardataire.

Adjective

retardatar m or n (feminine singular retardatară, masculine plural retardatari, feminine and neuter plural retardatare)

1. latecoming

Declension

Declension of retardatar

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	retardatar		retardatară	retardatari	retardatare
	definite	retardatarul		retardatara	retardatarii	retardatarele
genitive/ dative	indefinite	retardatar		retardatare	retardatari	retardatare
	definite	retardatarului		retardatarei	retardatarilor	retardatarelor

References

• retardatar in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN