rezumare

See also: rezumaré

Romanian

Etymology

From rezuma +‎ -re.

Noun

rezumare f (plural rezumări)

1. summary

Declension

Declension of rezumare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) rezumare	rezumarea	(niște) rezumări	rezumările
genitive/dative	(unei) rezumări	rezumării	(unor) rezumări	rezumărilor
vocative	rezumare, rezumareo		rezumărilor

Spanish

Verb

rezumare

1. first/third-person singular future subjunctive of rezumar