rulment
Romanian
editEtymology
editBorrowed from French roulement.
Noun
editrulment m (plural rulmenți)
Declension
editDeclension of rulment
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) rulment | rulmentul | (niște) rulmenți | rulmenții |
genitive/dative | (unui) rulment | rulmentului | (unor) rulmenți | rulmenților |
vocative | rulmentule | rulmenților |