rutișor

Romanian

Etymology

From rută +‎ -ișor.

Noun

rutișor m (plural rutișori)

1. meadowrue

Declension

Declension of rutișor

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) rutișor	rutișorul	(niște) rutișori	rutișorii
genitive/dative	(unui) rutișor	rutișorului	(unor) rutișori	rutișorilor
vocative	rutișorule		rutișorilor