sălășlui

Romanian

Etymology

Borrowed from Hungarian szállásolni, from szállás.

Verb

a sălășlui (third-person singular present sălășluiește, past participle sălășluit) 4th conj.

1. to inhabit

Conjugation

    conjugation of sălășlui (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a sălășlui
gerund			sălășluind
past participle			sălășluit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	sălășluiesc	sălășluiești	sălășluiește	sălășluim	sălășluiți	sălășluiesc
	imperfect	sălășluiam	sălășluiai	sălășluia	sălășluiam	sălășluiați	sălășluiau
	simple perfect	sălășluii	sălășluiși	sălășlui	sălășluirăm	sălășluirăți	sălășluiră
	pluperfect	sălășluisem	sălășluiseși	sălășluise	sălășluiserăm	sălășluiserăți	sălășluiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să sălășluiesc	să sălășluiești	să sălășluiască	să sălășluim	să sălășluiți	să sălășluiască
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		sălășluiește			sălășluiți
	negative		nu sălășlui			nu sălășluiți

Related terms

• sălaș