scoiculiță

Romanian

Etymology

From scoică +‎ -uliță.

Noun

scoiculiță f (plural scoiculițe)

1. diminutive of scoică

Declension

Declension of scoiculiță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) scoiculiță	scoiculița	(niște) scoiculițe	scoiculițele
genitive/dative	(unei) scoiculițe	scoiculiței	(unor) scoiculițe	scoiculițelor
vocative	scoiculiță, scoiculițo		scoiculițelor

References

• scoiculiță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN