scrâșnire

Romanian

Etymology

From scrâșni +‎ -re.

Noun

scrâșnire f (plural scrâșniri)

1. grinding (teeth)

Declension

Declension of scrâșnire

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) scrâșnire	scrâșnirea	(niște) scrâșniri	scrâșnirile
genitive/dative	(unei) scrâșniri	scrâșnirii	(unor) scrâșniri	scrâșnirilor
vocative	scrâșnire, scrâșnireo		scrâșnirilor