scrântire

Romanian

Etymology

From scrânti +‎ -re.

Noun

scrântire f (plural scrântiri)

1. dislocation

Declension

Declension of scrântire

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) scrântire	scrântirea	(niște) scrântiri	scrântirile
genitive/dative	(unei) scrântiri	scrântirii	(unor) scrântiri	scrântirilor
vocative	scrântire, scrântireo		scrântirilor