scutișor

Romanian

Etymology

From scut +‎ -ișor.

Noun

scutișor n (plural scutișoare)

1. diminutive of scut

Declension

Declension of scutișor

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) scutișor	scutișorul	(niște) scutișoare	scutișoarele
genitive/dative	(unui) scutișor	scutișorului	(unor) scutișoare	scutișoarelor
vocative	scutișorule		scutișoarelor

References

• scutișor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN