sfănțuică

Romanian

Etymology

From sfanț +‎ -uică.

Noun

sfănțuică f (plural sfănțuici)

1. (historical) 10 kreuzer Austrian coin

Declension

Declension of sfănțuică

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) sfănțuică	sfănțuica	(niște) sfănțuici	sfănțuicile
genitive/dative	(unei) sfănțuici	sfănțuicii	(unor) sfănțuici	sfănțuicilor
vocative	sfănțuică, sfănțuico		sfănțuicilor