sfeti

Romanian

Etymology

Borrowed from Old Church Slavonic свѣтити (světiti).

Verb

a sfeti (third-person singular present sfetește, past participle sfetit) 4th conj.

1. to show up

Conjugation

    conjugation of sfeti (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a sfeti
gerund			sfetind
past participle			sfetit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	sfetesc	sfetești	sfetește	sfetim	sfetiți	sfetesc
	imperfect	sfeteam	sfeteai	sfetea	sfeteam	sfeteați	sfeteau
	simple perfect	sfetii	sfetiși	sfeti	sfetirăm	sfetirăți	sfetiră
	pluperfect	sfetisem	sfetiseși	sfetise	sfetiserăm	sfetiserăți	sfetiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să sfetesc	să sfetești	să sfetească	să sfetim	să sfetiți	să sfetească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		sfetește			sfetiți
	negative		nu sfeti			nu sfetiți