silențiu
Romanian
editEtymology
editBorrowed from Latin silentium.
Noun
editsilențiu n (uncountable) (archaic, literary)
Declension
edit declension of silențiu (singular only)
singular | ||
---|---|---|
n gender | indefinite articulation | definite articulation |
nominative/accusative | (un) silențiu | silențiul |
genitive/dative | (unui) silențiu | silențiului |
vocative | silențiule |
References
edit- silențiu in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)