singurică

Romanian

Etymology

From singur +‎ -ică.

Adjective

singurică f (feminine only, plural singurice)

1. diminutive of singur

Declension

Declension of singurică (feminine only)

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	—		singurică	—	singurice
	definite	—		singurica	—	singuricele
genitive/ dative	indefinite	—		singurice	—	singurice
	definite	—		singuricei	—	singuricelor

References

• singurică in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN