slăbănogi

Romanian

Etymology

From slăbănog.

Verb

a slăbănogi (third-person singular present slăbănogește, past participle slăbănogit) 4th conj.

1. (dated) to weaken

Conjugation

    conjugation of slăbănogi (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a slăbănogi
gerund			slăbănogind
past participle			slăbănogit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	slăbănogesc	slăbănogești	slăbănogește	slăbănogim	slăbănogiți	slăbănogesc
	imperfect	slăbănogeam	slăbănogeai	slăbănogea	slăbănogeam	slăbănogeați	slăbănogeau
	simple perfect	slăbănogii	slăbănogiși	slăbănogi	slăbănogirăm	slăbănogirăți	slăbănogiră
	pluperfect	slăbănogisem	slăbănogiseși	slăbănogise	slăbănogiserăm	slăbănogiserăți	slăbănogiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să slăbănogesc	să slăbănogești	să slăbănogească	să slăbănogim	să slăbănogiți	să slăbănogească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		slăbănogește			slăbănogiți
	negative		nu slăbănogi			nu slăbănogiți