solstițiu

Romanian

Etymology

Borrowed from French solstice, from Latin solstitium.

Pronunciation

• IPA^(key): /solsˈtitsiu̯/

Noun

solstíțiu n (plural solstiții)

1. solstice

Declension

Declension of solstițiu

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) solstițiu	solstițiul	(niște) solstiții	solstițiile
genitive/dative	(unui) solstițiu	solstițiului	(unor) solstiții	solstițiilor
vocative	solstițiule		solstițiilor