spânzură

Romanian

Etymology

From spânzura.

Noun

spânzură f (uncountable)

1. pendulum

Declension

declension of spânzură (singular only)

	singular
f gender	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) spânzură	spânzura
genitive/dative	(unei) spânzure	spânzurei
vocative	spânzură, spânzuro

References

• spânzură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN