stârculeț

Romanian

Etymology

From stârc +‎ -uleț.

Noun

stârculeț m (plural stârculeți)

1. diminutive of stârc; small heron

Declension

Declension of stârculeț

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) stârculeț	stârculețul	(niște) stârculeți	stârculeții
genitive/dative	(unui) stârculeț	stârculețului	(unor) stârculeți	stârculeților
vocative	stârculețule		stârculeților