stanță

Romanian

Etymology

Borrowed from French stance.

Noun

stanță f (plural stanțe)

1. stance

Declension

Declension of stanță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) stanță	stanța	(niște) stanțe	stanțele
genitive/dative	(unei) stanțe	stanței	(unor) stanțe	stanțelor
vocative	stanță, stanțo		stanțelor