statornici
Romanian
editEtymology
editFrom statornic.
Verb
edita statornici (third-person singular present statornicește, past participle statornicit) 4th conj.
- to establish
Conjugation
edit conjugation of statornici (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a statornici | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | statornicind | ||||||
| past participle | statornicit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | statornicesc | statornicești | statornicește | statornicim | statorniciți | statornicesc | |
| imperfect | statorniceam | statorniceai | statornicea | statorniceam | statorniceați | statorniceau | |
| simple perfect | statornicii | statorniciși | statornici | statornicirăm | statornicirăți | statorniciră | |
| pluperfect | statornicisem | statorniciseși | statornicise | statorniciserăm | statorniciserăți | statorniciseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să statornicesc | să statornicești | să statornicească | să statornicim | să statorniciți | să statornicească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | statornicește | statorniciți | |||||
| negative | nu statornici | nu statorniciți | |||||