strâmtorică

Romanian

Etymology

From strâmt +‎ -orică.

Noun

strâmtorică f (plural strâmtorele)

1. diminutive of strâmt

Declension

Declension of strâmtorică

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) strâmtorică	strâmtorica	(niște) strâmtorele	strâmtorelele
genitive/dative	(unei) strâmtorele	strâmtorelei	(unor) strâmtorele	strâmtorelelor
vocative	strâmtorică, strâmtorico		strâmtorelelor

References

• strâmtorică in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN