străinism

Romanian

Etymology

From străin +‎ -ism.

Noun

străinism n (plural străinisme)

1. foreignism

Declension

Declension of străinism

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) străinism	străinismul	(niște) străinisme	străinismele
genitive/dative	(unui) străinism	străinismului	(unor) străinisme	străinismelor
vocative	străinismule		străinismelor