stricățel

Romanian

Etymology

From strica +‎ -ățel.

Adjective

stricățel m or n (feminine singular stricățelă, masculine plural stricățeli, feminine and neuter plural stricățele)

1. diminutive of stricat

Declension

Declension of stricățel

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	stricățel		stricățelă	stricățeli	stricățele
	definite	stricățelul		stricățela	stricățelii	stricățelele
genitive/ dative	indefinite	stricățel		stricățele	stricățeli	stricățele
	definite	stricățelului		stricățelei	stricățelilor	stricățelelor