strungăraș

Romanian

Etymology

From strungar +‎ -aș.

Noun

strungăraș m (plural strungărași)

1. diminutive of strungar

Declension

Declension of strungăraș

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) strungăraș	strungărașul	(niște) strungărași	strungărașii
genitive/dative	(unui) strungăraș	strungărașului	(unor) strungărași	strungărașilor
vocative	strungărașule		strungărașilor

References

• strungăraș in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN