stufuleț

Romanian

Etymology

From stuf +‎ -uleț.

Noun

stufuleț m (plural stufuleți)

1. diminutive of stuf

Declension

Declension of stufuleț

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) stufuleț	stufulețul	(niște) stufuleți	stufuleții
genitive/dative	(unui) stufuleț	stufulețului	(unor) stufuleți	stufuleților
vocative	stufulețule		stufuleților