stupinuță

Romanian

Etymology

From stupină +‎ -uță.

Noun

stupinuță f (plural stupinuțe)

1. diminutive of stupină

Declension

Declension of stupinuță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) stupinuță	stupinuța	(niște) stupinuțe	stupinuțele
genitive/dative	(unei) stupinuțe	stupinuței	(unor) stupinuțe	stupinuțelor
vocative	stupinuță, stupinuțo		stupinuțelor

References

• stupinuță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN