substanță

Romanian

Etymology

Borrowed from French substance, from Latin substantia.

Pronunciation

• IPA^(key): [subˈstan.t͡sə]

Noun

substanță f (plural substanțe)

1. substance

Declension

Declension of substanță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) substanță	substanța	(niște) substanțe	substanțele
genitive/dative	(unei) substanțe	substanței	(unor) substanțe	substanțelor
vocative	substanță, substanțo		substanțelor

Related terms

• substanțial