sulimini

Romanian

Verb

a sulimini (third-person singular present suliminește, past participle suliminit) 4th conj.

1. Obsolete form of sulimeni.

Conjugation

    conjugation of sulimini (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a sulimini
gerund			suliminind
past participle			suliminit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	suliminesc	suliminești	suliminește	suliminim	suliminiți	suliminesc
	imperfect	sulimineam	sulimineai	suliminea	sulimineam	sulimineați	sulimineau
	simple perfect	suliminii	suliminiși	sulimini	suliminirăm	suliminirăți	suliminiră
	pluperfect	suliminisem	suliminiseși	suliminise	suliminiserăm	suliminiserăți	suliminiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să suliminesc	să suliminești	să suliminească	să suliminim	să suliminiți	să suliminească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		suliminește			suliminiți
	negative		nu sulimini			nu suliminiți

References

• sulimini in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN