superfiniție

Romanian

Etymology

Borrowed from French superfinition.

Noun

superfiniție f (plural superfiniții)

1. superfinishing

Declension

Declension of superfiniție

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) superfiniție	superfiniția	(niște) superfiniții	superfinițiile
genitive/dative	(unei) superfiniții	superfiniției	(unor) superfiniții	superfinițiilor
vocative	superfiniție, superfinițio		superfinițiilor