surescitat
Romanian edit
Etymology edit
Past participle of surescita.
Adjective edit
surescitat m or n (feminine singular surescitată, masculine plural surescitați, feminine and neuter plural surescitate)
Declension edit
Declension of surescitat
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | surescitat | surescitată | surescitați | surescitate | ||
| definite | surescitatul | surescitata | surescitații | surescitatele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | surescitat | surescitate | surescitați | surescitate | ||
| definite | surescitatului | surescitatei | surescitaților | surescitatelor | |||
Verb edit
surescitat (past participle of surescita)