tâlhăriță

Romanian

Etymology

From tâlhar +‎ -iță.

Noun

tâlhăriță f (plural tâlhărițe)

1. female equivalent of tâlhar

Declension

Declension of tâlhăriță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) tâlhăriță	tâlhărița	(niște) tâlhărițe	tâlhărițele
genitive/dative	(unei) tâlhărițe	tâlhăriței	(unor) tâlhărițe	tâlhărițelor
vocative	tâlhăriță, tâlhărițo		tâlhărițelor

References

• tâlhăriță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN