tâlniș

Romanian

Etymology

From tâlni +‎ -iș.

Noun

tâlniș n (plural tâlnișuri)

1. (obsolete) meeting

Declension

Declension of tâlniș

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) tâlniș	tâlnișul	(niște) tâlnișuri	tâlnișurile
genitive/dative	(unui) tâlniș	tâlnișului	(unor) tâlnișuri	tâlnișurilor
vocative	tâlnișule		tâlnișurilor

References

• tâlniș in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN