tâmpi

See also: tampi

Romanian

Etymology

From tâmp.

Pronunciation

• Audio:

  (file)

Verb

a tâmpi (third-person singular present tâmpește, past participle tâmpit) 4th conj.

1. to stupefy, make stupid, besot, flabbergast
2. (figuratively) to blunt, dull
3. to stultify

Conjugation

    conjugation of tâmpi (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a tâmpi
gerund			tâmpind
past participle			tâmpit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	tâmpesc	tâmpești	tâmpește	tâmpim	tâmpiți	tâmpesc
	imperfect	tâmpeam	tâmpeai	tâmpea	tâmpeam	tâmpeați	tâmpeau
	simple perfect	tâmpii	tâmpiși	tâmpi	tâmpirăm	tâmpirăți	tâmpiră
	pluperfect	tâmpisem	tâmpiseși	tâmpise	tâmpiserăm	tâmpiserăți	tâmpiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să tâmpesc	să tâmpești	să tâmpească	să tâmpim	să tâmpiți	să tâmpească
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		tâmpește			tâmpiți
	negative		nu tâmpi			nu tâmpiți

Derived terms

• tâmpit