tâmplare

Romanian

Noun

tâmplare f (plural tâmplări)

1. Obsolete form of întâmplare.

Declension

Declension of tâmplare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) tâmplare	tâmplarea	(niște) tâmplări	tâmplările
genitive/dative	(unei) tâmplări	tâmplării	(unor) tâmplări	tâmplărilor
vocative	tâmplare, tâmplareo		tâmplărilor

References

• tâmplare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN