tăbăceală

Romanian

Etymology

From tăbăci +‎ -eală.

Noun

tăbăceală f (plural tăbăceli)

1. tanning (about animal hides)

Declension

Declension of tăbăceală

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) tăbăceală	tăbăceala	(niște) tăbăcele	tăbăcelele
genitive/dative	(unei) tăbăcele	tăbăcelei	(unor) tăbăcele	tăbăcelelor
vocative	tăbăceală, tăbăcealo		tăbăcelelor