tăblui

Romanian

Etymology

From tablă +‎ -ui.

Verb

a tăblui (third-person singular present tăbluiește, past participle tăbluit) 4th conj.

1. to roof using metal sheets

Conjugation

    conjugation of tăblui (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a tăblui
gerund			tăbluind
past participle			tăbluit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	tăbluiesc	tăbluiești	tăbluiește	tăbluim	tăbluiți	tăbluiesc
	imperfect	tăbluiam	tăbluiai	tăbluia	tăbluiam	tăbluiați	tăbluiau
	simple perfect	tăbluii	tăbluiși	tăblui	tăbluirăm	tăbluirăți	tăbluiră
	pluperfect	tăbluisem	tăbluiseși	tăbluise	tăbluiserăm	tăbluiserăți	tăbluiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să tăbluiesc	să tăbluiești	să tăbluiască	să tăbluim	să tăbluiți	să tăbluiască
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		tăbluiește			tăbluiți
	negative		nu tăblui			nu tăbluiți