tăgăduit

Romanian

Etymology

Past participle of tăgădui.

Adjective

tăgăduit m or n (feminine singular tăgăduită, masculine plural tăgăduiți, feminine and neuter plural tăgăduite)

1. denied, contested

Declension

Declension of tăgăduit

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	tăgăduit		tăgăduită	tăgăduiți	tăgăduite
	definite	tăgăduitul		tăgăduita	tăgăduiții	tăgăduitele
genitive/ dative	indefinite	tăgăduit		tăgăduite	tăgăduiți	tăgăduite
	definite	tăgăduitului		tăgăduitei	tăgăduiților	tăgăduitelor

Verb

tăgăduit (past participle of tăgădui)

1. past participle of tăgădui