tăicuță

Romanian

Etymology

From taică +‎ -uță.

Noun

tăicuță m (uncountable)

1. diminutive of taică

Declension

declension of tăicuță (singular only)

	singular
m gender	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(un) tăicuță	tăicuța
genitive/dative	(unui) tăicuță	tăicuței
vocative	tăicuță, tăicuțo