tălălăi

Romanian

Etymology

Unknown.

Verb

a tălălăi (third-person singular present tălălăiește, past participle tălălăit) 4th conj.

1. to gabble

Conjugation

    conjugation of tălălăi (fourth conjugation, -esc- infix)

infinitive			a tălălăi
gerund			tălălăind
past participle			tălălăit
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	tălălăiesc	tălălăiești	tălălăiește	tălălăim	tălălăiți	tălălăiesc
	imperfect	tălălăiam	tălălăiai	tălălăia	tălălăiam	tălălăiați	tălălăiau
	simple perfect	tălălăii	tălălăiși	tălălăi	tălălăirăm	tălălăirăți	tălălăiră
	pluperfect	tălălăisem	tălălăiseși	tălălăise	tălălăiserăm	tălălăiserăți	tălălăiseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să tălălăiesc	să tălălăiești	să tălălăiască	să tălălăim	să tălălăiți	să tălălăiască
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		tălălăiește			tălălăiți
	negative		nu tălălăi			nu tălălăiți