tălăncuță

Romanian

Etymology

From talancă +‎ -uță.

Noun

tălăncuță f (plural tălăncuțe)

1. diminutive of talancă

Declension

Declension of tălăncuță

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) tălăncuță	tălăncuța	(niște) tălăncuțe	tălăncuțele
genitive/dative	(unei) tălăncuțe	tălăncuței	(unor) tălăncuțe	tălăncuțelor
vocative	tălăncuță, tălăncuțo		tălăncuțelor