tărăgănare

Romanian

Etymology

From tărăgăna +‎ -re.

Noun

tărăgănare f (plural tărăgănări)

1. procrastination

Declension

Declension of tărăgănare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) tărăgănare	tărăgănarea	(niște) tărăgănări	tărăgănările
genitive/dative	(unei) tărăgănări	tărăgănării	(unor) tărăgănări	tărăgănărilor
vocative	tărăgănare, tărăgănareo		tărăgănărilor