tătărcele

Romanian

Etymology

From tătarcă +‎ -ele.

Noun

tătărcele f pl (plural only)

1. greater celandine (Chelidonium majus)

Declension

declension of tătărcele (plural only)

	plural
f gender	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(niște) tătărcele	tătărcelele
genitive/dative	(unor) tătărcele	tătărcelelor
vocative

References

• tătărcele in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN